Despartire

"Locke este de parere ca numai prin simturi se poate cunoaste lumea. Inainte de experienta, sufletul este "tabula rasa". Totul vine prin simturi. Insa I.Kant a spus " nici simturile nu pot oferi un adevar sigur. Ratiunea o ia razna, iar simturile sunt moarte."
Lumea cea adevarata care ne starneste impresii, n-o cunoastem. Prin urmare, dupa Kant, lumea este un vis a lfiecarui om, dar un vis coordonat de reguli ale sensibilitatii, judecatii si ratiunii..."
Aceste randuri le citeste Mihai dintr-o revista, stand in parc, pe o banca. Trage dintr-o tigara. Dupa ce o termina, aprinde alta. Zambeste teatral."Aiurea! Eu as fi facut un articolmai bun!" Arunca gazeta, isi strange cartile de filosofie pe care trebuie sa le invetepentru examen si paraseste, indiferent, banca.
In drum spre metrou, isi aminteste ca in mai putin de o jumatate de ora este programat la sedinta de terapie cu pishologul. Enervat isi mai arpinde o tigara, pe care dupa trei fumuri o arunca, repetandu-si:"Azi,fumez mai putin decat ieri." Ajungand la psiholog, Mihai este pregatit pentru hipnoza. Intra usor in transa, la vocea linistitoare a psihologului.
...Aude un plans cu sughituri venind de dincolo de o usa intredeschisa. Mihai se apropie cu sfiala si deschide usa. In camera sta pe pat blanda lui mama. Pe fata ei curg lacrimi, iar albastrul ochilor nu mai este senin, ci are culoarea apei marii in timpul unei furtuni. Il strange in brate pe Mihai, soptindu-i intrerupt:"De ce... a trebuit sa moara?".Atunci el realizeaza ca rochia mamei sale si hainele lui sunt negre, iar raposatul este tatal sau...
Mihai se zbuciuma. Se trezeste pe canapeaua galbena, langa psiholog.
-De ce m-ati trezit?!
-Erai prea agitat! Consider ca este suficient pentru azi?!
-Cum?!
-Esti prea obosit sa mai continui.
-Nu, va rog, eu doresc sa stiu de ce a murit tatal meu!
-Atunci, e necesar sa te intorci intr-o alta perioada a vietii tale. Insa, totusi, esti prea obosit. MAI POTI REZISTA?
-Nu conteaza! Pot rezista.
-Inchizand ochii, Mihai se afla in jurul unei mese pline cu mancare si lumanari. Linistea incaperii este tulburata de vocea impunatoare a preotului care rosteste rugaciuni de pomenire. L a masa sunt femei si barbati imbracati in negru, tristi. Langa el se afla mama lui. Are chipul amenintat de imbatranire timpurie. O priveste cu ochii indoliati. Dupa un timp, el se afla in camera tatalui sau. Incepe sa cotrobaie prin sertare si dulapuri, cautand ceva care sa ii arate de ce murise tatal sau. Gaseste cu stupoare, seringi, flacoane cu prafuri albe, tigari.Simte un fior care ii dizolva sufletul. A trait intr-o lume falsa, plina de farse si ineptii, de minciuni si ticalosii servite drept virtuti si dovezi de inteligenta...Cu ochii inlacrimati, fuge din camera la mama sa. Ea priveste ceva la T.V. ceva in grozitor despre tatal sau, un renumit boxer, care a murit in timpul unui meci, deoarece a luat inante o supradoza pantu a-si mari randamentul. La T.V., unii ii compatimesc pe taica-sau, altii ii condamna. E o rusine!Un scandal! Ce mai boxeri de doua parale! O caldura ii navaleste in tot trupul. Simte ca se asfixiaza. Mihai plange in hohote. APOI racneste:"Nu! Eu nu voi ajunge precum tatal meu!"
Psihologul incearca sa il calmeze:
-Mihai, trezeste-te! Linisteste-te! Totul este bine.
Se opreste brusc din racnit. Apoi, aparent calm:
-Nu, eu nu voi ajunge precum tatal meu! Eu sunt cel mai bun si pot termina facultatea fara nenorocitele acestea de tigari care imi scurteazaviata cu fiecare fum! Kant este un aiurit! Viata nu este un vis, iar ratiunea nu o ia razna si simturile nu sunt moarte. Ci ratiunea, simturile, optimismul, ambitia fac viata sa fie mai mult decat un vis!
-Mihai, ma bucur ca am gasit cauza frustarilor tale. De-a lungul sedintelor la care ai participat, eu am conchis ca tu poti urma aceasta facultate. Insa din pricina unor traume si inhibitii din copilarie, nu ai incredere in tine si,de aceea,te refugiezi in fumatul in exces, in cafeaua tare, in iarba si in spaime la pachet...Nu ti-am spus toate acestea pana acum, pentru ca trebuia sa te hipnotizez si sa te vindec. Acum stii ce ai de facut. Nu mai ai nevoie de mine...
-Dar de tata?
-Numai tu stii asta...

PERSOANA este cea care are ultimul cuvant de spus in privintaalegerilor facute.
Lipsa identitatii unui om permite altora sa aleaga pentru el.
Filozofia lui SARTRE spune ca o persoana este responsabila de totalitatea consecintelor actiunilorsale, indiferent daca aceste consecinte pot fi prevazute sau nu.
Asadar, OMUL nu este doar ceea ce il fac altii sa fie, ci ACESTA este responsabil de rezultatele faptelor sale.

Ce se intampla daca ceilalti de care de care suntem dependenti sunt prea ocupati sau indisponibili?
Pierderea unei persoane dragi produce o durere covarsitoare si nimic nu o poate alina foarte multa vreme. Eforturile noastre de a-i mangaia pe cei aflati in doliu tin mai degraba de propriul nostru confort decat de al lor.
Cel mai bun lucru pe care il putemface pentru o persoana, aflata in aceasta situatie este sa ii fim alaturi pentru a avea ceva de care sa se agate pana cand va reusisa se puna, din nou, pe picioare.
Renuntarea la manifestarea durerii inainte ca aceasta sa se fi incheiat poate fi periculoasa pentru sanatate.

In filozofia Umanismului si a Renasterii apar deja primele semne ale unei noi probleme a cunoasterii, distantarea si chiar indepartarea de autoritati precum Biserica, Statul, de traditii. In general, singura autoritate recunoscuta este RATIUNEA. Omul fiind o fiinta rationala demersul interogativ este un proces specific uman.
Succesul este dincolo de aspectele financiare, slujba, avere, o virtute spirituala. Daca nu te consideri integru, activ, curajos, profund, curios si plin de compasiune, inseamna ca vei avea mult de lucrat cu tine insuti inanite de a te considera un om de succes.
Dupa parerea lui Aristotel, omul este o fiinta sociala. Telul fiintarii sale o constituie obtinerea fericirii, aceasta nu poate fi obtinuta in conditiile solitudinii, ci in cele sociabilitatii. Astfel, unul dintr temerile omului este singuratatea. Adevaratul remediu al singuratatii nu este compania altor persoane. Exista oameni solitari care nu se simt deloc singuri si altii care se simt singuri, desi se afla intr-o camera plina de persoane.
Dependenta de celelalte persoane conduce la situatia oribila de a nu avea alta identitate decat cea pe care ti-o confera cei din jur.

"Liberul arbitru scoate in evidenta nu doar capacitatea de a alege, ci si responsabilitatea fiintei umane."
Destinul nu poate fi legat de Dumnezeu pentru ca Acesta iti lasa libera alegere. Se poate pune accent pe seama destinului nasterea. Se ridica un semn de intrebare cand un copil se naste. Unul este nascut intr-o familie de politicieni bogati, iar altul intr-o familie ce nu se poate intretine. Poate aici, Divinitatea are un rol hotarartor si nu soarta.
Ce impact are emotia asupra omului?
Desi nu se realizeaza pe loc,emotia pe care o persoana o simte nu este cauzata de evenimentul care tocmai a avut loc, ci de amintirea unui altuia similar petrecut in copilarie.
Exemplu: Daca seful tipa la mine, asta imi poate starni amintirea cu tatal meu care tipa la mine in copilarie.Srntimentele de neajutorare, furie si teama pe care le aveam atunci, ies brusc la suprafata. Cred ca seful este cauza supararii mele, cand, de fapt, tatal meu este cauza. Lucrul cel mai stupid pe care cineva poate sa il faca este sa actioneze sub impulsul de moment, fara sa se gandeasca.

In opinia lui J.P.Sartre, consecinta existentei omului este libertatea absoluta a acestuia. "Libertatea mea este cea care imi permite sa decid cum ma voi comporta. Importanta deciziei cu care ne impovareaza libertatea ne produce teama. Atat timp cat ne acapareaza lucrurile vietii cotidiene, lumea nu i-a aminte la aceasta teama, o alunga. Teama provine din neincrederea in propriile reactii in diferite situatii. Libertatatea este mereu o libertate angajata.Omul trebuie sa se realizeze,trebuie sa se proiecteze pe sine insusi in vederea unui scop. Libertatea isi afla limitele datorita existentei semenilor. Celalalt nu imi anuleaza libertatea, daca eu i-o recunosc pe a lui, plecand de la premisa ca si ceilalti sunt liberi."
Cum este posibil ca o forta sau o vointa supranaturala sa hotarasca tot ce se intampla in viata unei persoane? Este greu de crezut un astfel de lucru. De ce? Simplu, pentru ca nimeni nu i-a luat vreodata libertatea de a decide. Fiecare are in fata lui doua cai si este liber sa aleaga pe cea care i se pare mai corecta sau doar la indemana.

Omul isi formeaza treptat valorile morale, cultura cu ajutorul alotra (ex.parintii, profesorii), dar, in final cel care decide cum va folosi aceste experiente este tocmai el.
Ce rol are educatia in formarea unei persoane?
"Omul este singura fiinta care trebuie sa fie educata."Kant
Educatia,al carei scop este de a conduce omul spre propria sa umanitate, are doua aspecte: disciplina si instructia.
Disciplina este partea negativa a educatiei deoarece ea determina copilul sa suporte constrangerea legilor,ajutand astfel la invingerea salbaticiei sale originare.Instructia este partea pozitiva a educatiei, deoarece aceasta reprezinta actiunea de formare si de imbogatire a spiritului prin transmiterea cunoasterii si prin studiu. A educa inseamna a indruma un copil catre libertate si autonomie care nu ar putea fi concepute in afara cadrului cetateniei.I.Kant aprecia ca educatia contribuie la valorificarea naturii umane in folosul societatii:"este placut sa ne gandim ca natura omeneasca va fi mai bine dezvolatata prin educatie(...)Aceasta ne descopera perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc."
Pentru J.J.ROUSSEAU, educatia este, in acelasi timp, interventie si neinterventie: "Educatia are urmatoarele caracteristici: pune accent pe oameni, urmareste dezvoltarea unor calitati umane si explorarea orizonturilor, este orientata predominant spre pregatirea pentru viata, are in vedere, intrebari asupra existentei." Activitatea educationala este dinamica si flexibila in acelasi timp, iar educatia stimuleaza idealul fiintei umane exprimat prin "a fi si a deveni."
Chiar exista ceva sau cineva ce controleaza viata unei persoane sau insusi persoana?
Oamenii iubesc libertatea, sa detina controlul si sa impresioneze prin putere, sau chiar prin sensibilitate.