Educaţia, al cărei scop este de a conduce omul spre propria sa umanitate. Aceasta are două aspecte disciplina şi instrucţia.
Disciplina este partea negativă a educaţiei, deoarece ea determină copilul să suporte constrângerea legilor, ajutând astfel la învingerea sălbăticiei sale originare.Instrucţia este partea pozitivă a educaţiei, deoarece aceasta reprezintă acţiunea de formare şi de îmbogăţire a spiritului prin transmiterea cunoaşterii şi prin studiu.
A educa înseamnă a îndruma un copil către libertate şi autonomie, care nu ar putea fi concepute în afara cadrului cetăţeniei.
marți, 5 iulie 2011
Libertatea
Fiecare om este liber, propriul său arbitru.
Libertatea mea este cea care îmi permite să decid cum mă voi comporta. Importanţa deciziei cu care ne împovărează libertatea ne produce teamă.
Atât timp cât ne acaparează lucrurile vieţii cotidiene, nu luăm aminte la această teamă, o alungăm. Teama provine din neîncrederea în propriile reacţii în diferite situaţii.
Această libertate este mereu una angajată. Omul trebuie să se realizeze, trebuie să se proiecteze pe sine însuşi în vederea unui scop.
Libertatea îşi află limitele datorită existenţei semenilor.Celălalt nu îmi anulează libertatea, dacă eu i-o recunosc pe a lui, plecând de la premisa că ceilalţi sunt liberi.
În filozofia Umanismului şi a Renaşterii apar deja primele semne ale unei noi probleme a cunoaşterii: distanţarea şi chiar îndepărtarea de autorităţi precum Biserica, Statul, de tradiţii. În general,singura autoritate recunoscută este raţiunea.
Liberul arbitru evidenţiază nu doar capacitatea de a alege, ci şi responsabilitatea fiinţei umane.
Libertatea mea este cea care îmi permite să decid cum mă voi comporta. Importanţa deciziei cu care ne împovărează libertatea ne produce teamă.
Atât timp cât ne acaparează lucrurile vieţii cotidiene, nu luăm aminte la această teamă, o alungăm. Teama provine din neîncrederea în propriile reacţii în diferite situaţii.
Această libertate este mereu una angajată. Omul trebuie să se realizeze, trebuie să se proiecteze pe sine însuşi în vederea unui scop.
Libertatea îşi află limitele datorită existenţei semenilor.Celălalt nu îmi anulează libertatea, dacă eu i-o recunosc pe a lui, plecând de la premisa că ceilalţi sunt liberi.
În filozofia Umanismului şi a Renaşterii apar deja primele semne ale unei noi probleme a cunoaşterii: distanţarea şi chiar îndepărtarea de autorităţi precum Biserica, Statul, de tradiţii. În general,singura autoritate recunoscută este raţiunea.
Liberul arbitru evidenţiază nu doar capacitatea de a alege, ci şi responsabilitatea fiinţei umane.
WAYS TO EXPRESS YOURSELF
Finding out the best way for you to express yourself can be rewarding. You may find that you enjoy expressing yourself in a particular way, such as painting, playing sport, singing, drumming, or even doing something like kicking the ball or yelling at a tree. If you don't know what way suits you, try some of the following suggestions.
Write about how you feel
Writing may be a useful way to explore your feelings. Some people keep diaries, others just write down whatever comes into their head. You may want to write a story about whatever is happening in your life now, or even make up a story based on some past events in your life. Writing poetry works for some people so you might like to try that.
KEEPING A DIARY
Writing in a diary is still very popular with teenagers and adults alike. It is more common among women than men. Writing in a diary is a great way to chronicle events and changes in one's life; it is a good way to pour out your emotions. A lot of confidential and deepest thoughts that people are afraid to share with anyone are easily revealed in a diary. They trust a diary more than they trust family or friends, for a diary can keep secrets and never betray the writer.
DO sport
Doing sport lets you express yourself in a physical way. There are plenty of opportunities to yell or curse or feel elated when things go well. Team sports allow you to express yourself and combine your energy with others, both in verbal and non-verbal ways.
Sport
Every sport can teach you something different: Soccer (footwork and foot speed), Baseball (eye-hand coordination), football (agility), Tennis (shoulder movement), basketball (quickness), track and field (coordination and technique), cross country (endurance).
If you're good enough, you can play for money.
Besides being fun, there are a number of benefits to sports.
BENEFITS
Personal benefits:
Helps relieve stress- kids increase self discipline--experience success, such as winning--learn to deal with disappointment, such as losing--learn healthy habits, like staying fit.
Kids who do sports on a regular basis...perform better in school, less likely to drop out, less likely to smoke.
Social Benefits:
improve mood and reduce the chance of depression--earn attention and respect from peers and adults--better attitude towards authority figures--be with friends and make new ones--increased self-esteem and self confidence
Physical Benefits:
Boost immune system--healthier body image--develop strong muscles--lower blood pressure.
Draw or paint
Even if you don't think of yourself as artistic, drawing and painting are useful ways of expressing yourself. No one else has to see what you do. You may just want to experiment with drawing lines, sketching, colours and so on.
Have Fun!
Draw or paint
Let your materials do the work, thus your hands will have their way and allow your eyes to dictate their impressions... In other words, don't force anything, let it happen naturally.
Learn how to develop your ability to "see", then "draw what you see" using the "window-pane" method.
It’s important to know how to create correct proportion when drawing portraits of the human figure - and the important role that lighting plays when creating a portrait.
Also, the role that tone and color plays in black and white drawings.
Avoid being like some other artist, and accept your own drawing style and vision. You are yourself, separate and distinct, and in that lies your uniqueness.
Write about how you feel
Writing may be a useful way to explore your feelings. Some people keep diaries, others just write down whatever comes into their head. You may want to write a story about whatever is happening in your life now, or even make up a story based on some past events in your life. Writing poetry works for some people so you might like to try that.
KEEPING A DIARY
Writing in a diary is still very popular with teenagers and adults alike. It is more common among women than men. Writing in a diary is a great way to chronicle events and changes in one's life; it is a good way to pour out your emotions. A lot of confidential and deepest thoughts that people are afraid to share with anyone are easily revealed in a diary. They trust a diary more than they trust family or friends, for a diary can keep secrets and never betray the writer.
DO sport
Doing sport lets you express yourself in a physical way. There are plenty of opportunities to yell or curse or feel elated when things go well. Team sports allow you to express yourself and combine your energy with others, both in verbal and non-verbal ways.
Sport
Every sport can teach you something different: Soccer (footwork and foot speed), Baseball (eye-hand coordination), football (agility), Tennis (shoulder movement), basketball (quickness), track and field (coordination and technique), cross country (endurance).
If you're good enough, you can play for money.
Besides being fun, there are a number of benefits to sports.
BENEFITS
Personal benefits:
Helps relieve stress- kids increase self discipline--experience success, such as winning--learn to deal with disappointment, such as losing--learn healthy habits, like staying fit.
Kids who do sports on a regular basis...perform better in school, less likely to drop out, less likely to smoke.
Social Benefits:
improve mood and reduce the chance of depression--earn attention and respect from peers and adults--better attitude towards authority figures--be with friends and make new ones--increased self-esteem and self confidence
Physical Benefits:
Boost immune system--healthier body image--develop strong muscles--lower blood pressure.
Draw or paint
Even if you don't think of yourself as artistic, drawing and painting are useful ways of expressing yourself. No one else has to see what you do. You may just want to experiment with drawing lines, sketching, colours and so on.
Have Fun!
Draw or paint
Let your materials do the work, thus your hands will have their way and allow your eyes to dictate their impressions... In other words, don't force anything, let it happen naturally.
Learn how to develop your ability to "see", then "draw what you see" using the "window-pane" method.
It’s important to know how to create correct proportion when drawing portraits of the human figure - and the important role that lighting plays when creating a portrait.
Also, the role that tone and color plays in black and white drawings.
Avoid being like some other artist, and accept your own drawing style and vision. You are yourself, separate and distinct, and in that lies your uniqueness.
Regimul optim de muncă intelectuală
Creierul care nu munceşte devine anemic
Creierul, ca orice organ în activitate, primeşte o cantitate mai mare de sânge în timpul muncii intelectuale. Se poate constata uşor acest lucru fie la copilul al cărui craniu nu e complet osificat, atingând cu mâna fontanela, fie la indivizii al căror encefal a fost dat la iveală datorită unui accident. Aplicând un aparat de înregistrare pe regiunea cerebrală care nu este protejată de craniu, se constată că circulaţia sângelui devine mai intensă în timpul unei munci intelectuale, de pildă când se face un calcul mintal. În schimb, creierul devine anemic în timpul somnului; e de ajuns un vis pentru ca circulaţia să se accelereze imediat.
Creierul este organul cel mai vascularizat din tot corpul uman. Un milimetru cub de substanţă cenuşie are 1.100 mm de vase capilare, un milimetru cub de substanţă albă 300 mm, în timp ce un milimetru cub de ţesut muscular are numai 6 mm de vase capilare.
Activitatea cerebrală e însoţită de o creştere a temperaturii.
După 15 minute de muncă intelectuală, temperatura creierului creşte cu 0,lo. În schimb, temperatura creierului coboară cu câteva zecimi de grad în timpul somnului.
Hrăneşte-te bine pentru a gândi bine
În cursul experienţelor făcute pe studenţi, s-a constatat că procentajul de acid fosforic şi calciu creşte în proporţii importante în timpul examenelor. Diferenţa este deosebit de mare la studente, care sunt, în general, mai emotive, mai agitate şi mai conştiincioase la învăţătură decât studenţii.
Din punct de vedere clinic, lipsa de calciu provoacă crampe, nervozitate şi uneori insomnie.
Calciul şi fosforul se găsesc aproximativ în proporţiile cerute în lapte şi în derivatele acestuia, brânzeturile. Laptele şi brânzeturile constituie, deci, alimentele cele mai potrivite pentru cei care prestează muncă intelectuală.
Oul - excepţie făcând hepaticii care îl tolerează greu - şi germenul de grâu, constituie alimente nutritive cerebrale de prim rang, datorită conţinutului bogat în fosfor, calciu şi magneziu. Acţiunea lor e binefăcătoare în caz de surmenaj intelectual şi depresiune nervoasă.
Migdalele, alunele şi nucile pot fi introduse în meniul intelectualului ca fiind alimente dintre cele mai consistente. Aceste fructe care conţin calciu şi fosfor în proporţie foarte mare, prin compoziţia lor se apropie foarte mult de brânzeturi. Fără îndoială, ele au stat la baza alimentaţiei oamenilor preistorici. Dar, digerându-se destul de greu, se vor consuma, de preferinţă, la începutul mesei şi se va avea grijă să fie bine mestecate. Pot fi contraindicate pentru cei care suferă de hepatită sau de ulcer.
Opuse meniurilor bogate în calciu amintite sunt meniurile care nu numai că nu conţin calciu, dar îl şi elimină pe cel pe care îl găsesc în organism: sunt alimentele sau băuturile prea acide sau prea alcaline. Printre cele dintâi se pot semnala meniurile prea bogate în carne, mai ales în cărnuri grase, în grăsimi, în zahăr, fructele acre, diferite legume, cum ar fi: măcrişul, hreniţa, vinetele care conţin mult acid.
Dintre băuturile acide amintim: vinurile acre, limonada, oţetul. Trebuie notat totuşi că, aşa cum arată cele mai recente constatări, fructele şi legumele acide nu diminuează calciul în indivizii normali.
Mâncărurile prea alcaline împiedică, pe de altă parte, absorbirea calciului la nivelul intestinului. Este vorba de meniurile în exclusivitate vegetariene, în special cele care conţin prea mulţi cartofi. Băuturile alcaline, cum ar fi apa bicarbonată, nu vor fi consumate cu regularitate decât cu prescripţia medicului.
În sfârşit, sarcina, alăptarea, creşterea, starea permanentă de efort muscular (excesele sportive) sau intelectuale, şocurile morale repetate, bolile grave sau cele purtate multă vreme, provoacă decalcifierea organismului şi o anumită aciditate.
În schimb, viaţa exagerat de sedentară, pasivitatea mintală, excesul de somn, expunerea exagerată la soare, excesul de vitamină D, sunt hiperalcalinizante şi uneori la fel de dăunătoare.
Alte recomandări pentru o muncă intelectuală optimă
Mai mult decât lucrătorul manual, lucrătorul intelectual, al cărui aparat digestiv este, în general, mai leneş (se digeră nu numai cu stomacul, dar şi cu muşchii care la intelectual sunt mai puţin dezvoltaţi), va trebui să mestece cu mai multă grijă alimentele, să evite discuţiile animate şi să nu citească în timpul mesei, să aştepte sfârşitul digestiei spre a se dedica sporturilor intensive.
După masă, un exerciţiu fizic moderat, cum ar fi plimbarea, nu poate fi decât benefic, cu condiţia ca funcţiile digestive să fie mai mult sau mai puţin intacte. Altfel, se recomandă mai degrabă siesta însoţită de relaxarea musculară.
Alimentele cu digestie relativ lungă, cum ar fi leguminoasele, vor fi consumate în doze moderate. Un stomac prea plin îngreunează munca intelectuală. Plenus venter non studet libenter, spuneau latinii.
Este necesară o bună echilibrare a meselor.
Micul dejun, cum se serveşte în general, este cu totul insuficient. El trebuie să fie destul de abundent, deoarece asigură prima încărcătură organică.
Prânzul, care ar trebui să cuprindă carne slabă la grătar sau peşte proaspăt fiert, e bine să fie completat cu o linguriţă de drojdie de bere sau de boabe de grâu încolţit mestecat cu grijă.
Cina va fi mai puţin abundentă şi calmantă. Va include un desert zaharos, care să furnizeze sângelui glucoza indispensabilă. Se poate lua apoi, pentru a facilita somnul, o ceaşcă de ceai.
La cele două mese principale se vor consuma, de asemenea, fructe şi brânză.
Grăsimile de animale, care produc colesterol, salamurile, dulciurile consumate excesiv, alimentele pe bază de amidon, vor fi evitate.
Alcoolul, care este un puternic distrugător de vitamine şi dezorganizator cerebral prin excelenţă, va fi exclus.
Băuturile pot fi berea, în cantitate cuvenită, sucurile de fructe, vinul amestecat cu apă, apele minerale, ceaiul uşor. Cafea se va consuma numai ocazional, deoarece excită prea puternic fibra nervoasă. Unui creier obosit îi permite adesea să lucreze, dar nu îl hrăneşte. Mai curând sau mai târziu creierul resimte excesul de cafea.
Oxigenaţi-vă creierul!
Se poate calcula volumul de oxigen pe care creierul îl utilizează într-un minut. La om, 100 gr. de creier absoarbe de la 600 la 800 cm3 de oxigen pe minut. Comparând aceste cifre cu cele furnizate de alte ţesuturi, constatăm că absorbţia de oxigen a ţesutului nervos este cel puţin la fel de mare ca cea a muşchilor şi a glandelor care sunt ţesuturile cele mai active ale organismului şi, ca atare, cele mai mari consumatoare de oxigen.
De aici rezultă că, pentru a asigura buna funcţionare a creierului, trebuie să-i procurăm maximum de oxigen. Acest lucru se realizează prin exerciţii de respiraţie corespunzătoare.
Pe lângă igiena alimentară şi exerciţiile fizice moderate, constând în mişcări de gimnastică practicate dimineaţa şi seara, plimbări, munci de grădinărit, pe lângă respiraţia profundă, există şi alte prescripţii de igienă generală, cum ar fi: hidroterapia, helioterapia sub control medical, odihna şi relaxarea corespunzătoare, care contribuie substanţial la o bună funcţionare a creierului şi, în consecinţă, la o spornică activitate intelectuală. Aşa se realizează ceea ce exprimau vechii romani prin dictonul: mens sana în corpore sano (o minte sănătoasă într-un trup sănătos).
Mens sana în corpore sano
Din punct de vedere fiziologic, avantajele respiraţiei profunde nu se limitează doar la o mai bună oxigenare a creierului. Ea are o influenţă binefăcătoare şi asupra activităţii cardiace, stimulează, de asemenea, organele aparatului digestiv.
Lucru interesant: respiraţia profundă schimbă înălţimea şi timbrul vocii care devine mai puţin stridentă, mai sonoră.
Din punct de vedere psihologic, respiraţia profundă ameliorează memoria, măreşte puterea de atenţie, de concentrare, ca şi rezistenţa fizică, combate cu succes nesiguranţa, timiditatea, stările de anxietate, frică.
Aceste stări emotive sunt întotdeauna însoţite de tulburări respiratorii, constând, în principal, într-o respiraţie scurtă şi neregulată. Respiraţia profundă, făcând să înceteze tulburarea fizică, atenuează sau face să dispară complet emoţia care este strâns legată de manifestările sale fiziologice.
Insomnia poate fi, de asemenea, îndepărtată parţial prin respiraţia profundă care, practicată înainte de culcare, calmează sistemul nervos, izgoneşte gândurile obsedante şi favorizează somnul.
Creierul, ca orice organ în activitate, primeşte o cantitate mai mare de sânge în timpul muncii intelectuale. Se poate constata uşor acest lucru fie la copilul al cărui craniu nu e complet osificat, atingând cu mâna fontanela, fie la indivizii al căror encefal a fost dat la iveală datorită unui accident. Aplicând un aparat de înregistrare pe regiunea cerebrală care nu este protejată de craniu, se constată că circulaţia sângelui devine mai intensă în timpul unei munci intelectuale, de pildă când se face un calcul mintal. În schimb, creierul devine anemic în timpul somnului; e de ajuns un vis pentru ca circulaţia să se accelereze imediat.
Creierul este organul cel mai vascularizat din tot corpul uman. Un milimetru cub de substanţă cenuşie are 1.100 mm de vase capilare, un milimetru cub de substanţă albă 300 mm, în timp ce un milimetru cub de ţesut muscular are numai 6 mm de vase capilare.
Activitatea cerebrală e însoţită de o creştere a temperaturii.
După 15 minute de muncă intelectuală, temperatura creierului creşte cu 0,lo. În schimb, temperatura creierului coboară cu câteva zecimi de grad în timpul somnului.
Hrăneşte-te bine pentru a gândi bine
În cursul experienţelor făcute pe studenţi, s-a constatat că procentajul de acid fosforic şi calciu creşte în proporţii importante în timpul examenelor. Diferenţa este deosebit de mare la studente, care sunt, în general, mai emotive, mai agitate şi mai conştiincioase la învăţătură decât studenţii.
Din punct de vedere clinic, lipsa de calciu provoacă crampe, nervozitate şi uneori insomnie.
Calciul şi fosforul se găsesc aproximativ în proporţiile cerute în lapte şi în derivatele acestuia, brânzeturile. Laptele şi brânzeturile constituie, deci, alimentele cele mai potrivite pentru cei care prestează muncă intelectuală.
Oul - excepţie făcând hepaticii care îl tolerează greu - şi germenul de grâu, constituie alimente nutritive cerebrale de prim rang, datorită conţinutului bogat în fosfor, calciu şi magneziu. Acţiunea lor e binefăcătoare în caz de surmenaj intelectual şi depresiune nervoasă.
Migdalele, alunele şi nucile pot fi introduse în meniul intelectualului ca fiind alimente dintre cele mai consistente. Aceste fructe care conţin calciu şi fosfor în proporţie foarte mare, prin compoziţia lor se apropie foarte mult de brânzeturi. Fără îndoială, ele au stat la baza alimentaţiei oamenilor preistorici. Dar, digerându-se destul de greu, se vor consuma, de preferinţă, la începutul mesei şi se va avea grijă să fie bine mestecate. Pot fi contraindicate pentru cei care suferă de hepatită sau de ulcer.
Opuse meniurilor bogate în calciu amintite sunt meniurile care nu numai că nu conţin calciu, dar îl şi elimină pe cel pe care îl găsesc în organism: sunt alimentele sau băuturile prea acide sau prea alcaline. Printre cele dintâi se pot semnala meniurile prea bogate în carne, mai ales în cărnuri grase, în grăsimi, în zahăr, fructele acre, diferite legume, cum ar fi: măcrişul, hreniţa, vinetele care conţin mult acid.
Dintre băuturile acide amintim: vinurile acre, limonada, oţetul. Trebuie notat totuşi că, aşa cum arată cele mai recente constatări, fructele şi legumele acide nu diminuează calciul în indivizii normali.
Mâncărurile prea alcaline împiedică, pe de altă parte, absorbirea calciului la nivelul intestinului. Este vorba de meniurile în exclusivitate vegetariene, în special cele care conţin prea mulţi cartofi. Băuturile alcaline, cum ar fi apa bicarbonată, nu vor fi consumate cu regularitate decât cu prescripţia medicului.
În sfârşit, sarcina, alăptarea, creşterea, starea permanentă de efort muscular (excesele sportive) sau intelectuale, şocurile morale repetate, bolile grave sau cele purtate multă vreme, provoacă decalcifierea organismului şi o anumită aciditate.
În schimb, viaţa exagerat de sedentară, pasivitatea mintală, excesul de somn, expunerea exagerată la soare, excesul de vitamină D, sunt hiperalcalinizante şi uneori la fel de dăunătoare.
Alte recomandări pentru o muncă intelectuală optimă
Mai mult decât lucrătorul manual, lucrătorul intelectual, al cărui aparat digestiv este, în general, mai leneş (se digeră nu numai cu stomacul, dar şi cu muşchii care la intelectual sunt mai puţin dezvoltaţi), va trebui să mestece cu mai multă grijă alimentele, să evite discuţiile animate şi să nu citească în timpul mesei, să aştepte sfârşitul digestiei spre a se dedica sporturilor intensive.
După masă, un exerciţiu fizic moderat, cum ar fi plimbarea, nu poate fi decât benefic, cu condiţia ca funcţiile digestive să fie mai mult sau mai puţin intacte. Altfel, se recomandă mai degrabă siesta însoţită de relaxarea musculară.
Alimentele cu digestie relativ lungă, cum ar fi leguminoasele, vor fi consumate în doze moderate. Un stomac prea plin îngreunează munca intelectuală. Plenus venter non studet libenter, spuneau latinii.
Este necesară o bună echilibrare a meselor.
Micul dejun, cum se serveşte în general, este cu totul insuficient. El trebuie să fie destul de abundent, deoarece asigură prima încărcătură organică.
Prânzul, care ar trebui să cuprindă carne slabă la grătar sau peşte proaspăt fiert, e bine să fie completat cu o linguriţă de drojdie de bere sau de boabe de grâu încolţit mestecat cu grijă.
Cina va fi mai puţin abundentă şi calmantă. Va include un desert zaharos, care să furnizeze sângelui glucoza indispensabilă. Se poate lua apoi, pentru a facilita somnul, o ceaşcă de ceai.
La cele două mese principale se vor consuma, de asemenea, fructe şi brânză.
Grăsimile de animale, care produc colesterol, salamurile, dulciurile consumate excesiv, alimentele pe bază de amidon, vor fi evitate.
Alcoolul, care este un puternic distrugător de vitamine şi dezorganizator cerebral prin excelenţă, va fi exclus.
Băuturile pot fi berea, în cantitate cuvenită, sucurile de fructe, vinul amestecat cu apă, apele minerale, ceaiul uşor. Cafea se va consuma numai ocazional, deoarece excită prea puternic fibra nervoasă. Unui creier obosit îi permite adesea să lucreze, dar nu îl hrăneşte. Mai curând sau mai târziu creierul resimte excesul de cafea.
Oxigenaţi-vă creierul!
Se poate calcula volumul de oxigen pe care creierul îl utilizează într-un minut. La om, 100 gr. de creier absoarbe de la 600 la 800 cm3 de oxigen pe minut. Comparând aceste cifre cu cele furnizate de alte ţesuturi, constatăm că absorbţia de oxigen a ţesutului nervos este cel puţin la fel de mare ca cea a muşchilor şi a glandelor care sunt ţesuturile cele mai active ale organismului şi, ca atare, cele mai mari consumatoare de oxigen.
De aici rezultă că, pentru a asigura buna funcţionare a creierului, trebuie să-i procurăm maximum de oxigen. Acest lucru se realizează prin exerciţii de respiraţie corespunzătoare.
Pe lângă igiena alimentară şi exerciţiile fizice moderate, constând în mişcări de gimnastică practicate dimineaţa şi seara, plimbări, munci de grădinărit, pe lângă respiraţia profundă, există şi alte prescripţii de igienă generală, cum ar fi: hidroterapia, helioterapia sub control medical, odihna şi relaxarea corespunzătoare, care contribuie substanţial la o bună funcţionare a creierului şi, în consecinţă, la o spornică activitate intelectuală. Aşa se realizează ceea ce exprimau vechii romani prin dictonul: mens sana în corpore sano (o minte sănătoasă într-un trup sănătos).
Mens sana în corpore sano
Din punct de vedere fiziologic, avantajele respiraţiei profunde nu se limitează doar la o mai bună oxigenare a creierului. Ea are o influenţă binefăcătoare şi asupra activităţii cardiace, stimulează, de asemenea, organele aparatului digestiv.
Lucru interesant: respiraţia profundă schimbă înălţimea şi timbrul vocii care devine mai puţin stridentă, mai sonoră.
Din punct de vedere psihologic, respiraţia profundă ameliorează memoria, măreşte puterea de atenţie, de concentrare, ca şi rezistenţa fizică, combate cu succes nesiguranţa, timiditatea, stările de anxietate, frică.
Aceste stări emotive sunt întotdeauna însoţite de tulburări respiratorii, constând, în principal, într-o respiraţie scurtă şi neregulată. Respiraţia profundă, făcând să înceteze tulburarea fizică, atenuează sau face să dispară complet emoţia care este strâns legată de manifestările sale fiziologice.
Insomnia poate fi, de asemenea, îndepărtată parţial prin respiraţia profundă care, practicată înainte de culcare, calmează sistemul nervos, izgoneşte gândurile obsedante şi favorizează somnul.
EU VS CEILALŢI
Atunci când laşi pe cineva să te definească pe tine şi limitările tale, tu te trădezi pe tine însuţi. Atunci când laşi pe cineva să te înjosească, să te abuzeze, să te facă să te îndoieşti de bunătatea şi de potenţialul tău, tu te trădezi pe tine însuţi.
Unul din temerile omului este singurătatea. Adevăratul remediu al singurătăţii nu este, întotdeauna, compania altor persoane. El se află în interiorul nostru. În acest caz, ce rost are să ne temem de un lucru pe care îl putem controla atât de simplu? Există oameni solitari care nu se simt deloc singuri şi alţii care se simt singuri, deşi se află într-o cameră plină de persoane. Dependenţa de celelalte persoane conduce la situaţia oribilă de a nu avea altă identitate decât cea pe care ţi-o oferă cei din jur. (Ce se întâmplă însă dacă ceilalţi de care suntem dependenţi sunt prea ocupaţi sau indisponibili?)
Pierderea unei persoane dragi ne poate schimba personalitatea? Durerea provocată de pierderea unei persoane dragi este covârşitoare şi nimic nu o poate alina foarte multă vreme. Eforturile noastre de a-i mângâia pe cei aflaţi în doliu ţin mai degrabă de propriul nostru confort decât de al lor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru o persoană aflată în această situaţie este să îi fim alături, pentru a avea ceva de care să se agaţe până când va reuşi să se pună din nou pe picioare. Renunţarea la manifestarea durerii înainte ca aceasta să se fi încheiat ciclul natural poate fi chiar periculoasă pentru starea de sănătate.
Persoana este cea care are ultimul cuvânt de spus în privinţa alegerilor făcute. Lipsa identităţii unui om permite altora să aleagă pentru el.
Fiecare om este responsabil de totalitatea consecinţelor acţiuniilor sale, indiferent dacă aceste consecinţe pot fi prevăzute sau nu.
A&P
Unul din temerile omului este singurătatea. Adevăratul remediu al singurătăţii nu este, întotdeauna, compania altor persoane. El se află în interiorul nostru. În acest caz, ce rost are să ne temem de un lucru pe care îl putem controla atât de simplu? Există oameni solitari care nu se simt deloc singuri şi alţii care se simt singuri, deşi se află într-o cameră plină de persoane. Dependenţa de celelalte persoane conduce la situaţia oribilă de a nu avea altă identitate decât cea pe care ţi-o oferă cei din jur. (Ce se întâmplă însă dacă ceilalţi de care suntem dependenţi sunt prea ocupaţi sau indisponibili?)
Pierderea unei persoane dragi ne poate schimba personalitatea? Durerea provocată de pierderea unei persoane dragi este covârşitoare şi nimic nu o poate alina foarte multă vreme. Eforturile noastre de a-i mângâia pe cei aflaţi în doliu ţin mai degrabă de propriul nostru confort decât de al lor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru o persoană aflată în această situaţie este să îi fim alături, pentru a avea ceva de care să se agaţe până când va reuşi să se pună din nou pe picioare. Renunţarea la manifestarea durerii înainte ca aceasta să se fi încheiat ciclul natural poate fi chiar periculoasă pentru starea de sănătate.
Persoana este cea care are ultimul cuvânt de spus în privinţa alegerilor făcute. Lipsa identităţii unui om permite altora să aleagă pentru el.
Fiecare om este responsabil de totalitatea consecinţelor acţiuniilor sale, indiferent dacă aceste consecinţe pot fi prevăzute sau nu.
A&P
Abonați-vă la:
Postări (Atom)